Un subiect controversat îl constituie, fără
doar și poate, acceptarea în DEX2 ediție revăzută [2009/2012] (și-n special în acest caz adăugită)
a unui sens nou pentru un cuvînt printr-o etimologie nouă, engleză – sensul de loc
(cunoscut precis) pentru un mai vechi cuvînt românesc locație. Spre comparație,
acest sens nu există in DEX2 [1996/1998], unde toată definiția sa are legatură
cu chiriile. De aici și controversa,
fiindcă mulți, (eventual) cu DEX2 „în brațe”, susțineau că acest sens lexical
nu este acceptat oficial în limbă. Iată-l că este!
Unde mă situez eu? Spun că nu era nevoie de un
sens nou pentru un cuvînt existent (implicit ca acesta să se oficializeze),
întrucît există fond lexical suficient spre a-l face inutil. De fapt,
așa cum apare aici: http://www.ldoceonline.com/dictionary/location la notița privind folosirea curentă in
limba engleză, noul etimon al lui locație
este recomandat doar din perspectiva terminologiei de afaceri (sau în general a
limbajului oficial) cînd se vorbește de locul precis în care este o clădire sau
un spațiu de locuit (apartament, garsonieră). Și atunci se pune problema: Bine,
era nevoie în română de un sens nou pentru locație,
sau acest cuvînt cu noul sens poate fi cu succes înlocuit de alte cuvinte (mai
bine, neologisme!) în orice context?
1. „Ne-am deschis un nou sediu într-o locație centrală” sună mai bine
sub forma complet echivalentă „Ne-am deschis un nou sediu într-o zonă
centrală”.
2. „Ne-am făcut nunta/vacanța într-o locație minunată, pe malul
lacului” se reformulează ca „Ne-am făcut nunta/vacanța într-un loc (restaurant,
hotel, peisaj) minunat, pe malul lacului”. "Locație" aici are un aer de snobism.
3. „Curtea Domnească are o locație strategică” e mai trendy spus sub forma „Curtea Domnească
are un amplasament strategic”.
4. „Locație de memorie pe hard”. Aici înțeleg că „hard( disk)” nu poate
fi evitat de către informaticieni/traducători/vulg, perfect, dar location se putea lejer traduce prin zonă.
5. „Ne aflăm într-o locație bine cunoscută publicului bucureștean
amator de muzică bună”. Ce-are loc
sau sală sau clădire? De ce-ar vrea vorbitorul să folosească alt cuvînt, unul
vechi cu sens nou, străin? Sigur că local are și-o conotație negativă, dar loc este perfect neutru, perfect românesc,
chiar dacă nu este așa de nou și de cult/pretențios ca amplasament. Dacă ar fi să traduc in engleză pe abuzivul locație de aici, aș scrie de fapt establishment, nu location.
Găsim pe locație în ecolocație și radiolocație pentru că adaptarea etimoanelor
englezesc, respectiv rusesc s-a făcut minimal, iar particula componentă locație trebuia să fie de fapt localizare cu sensul de acțiunea de a găsi/detecta/localiza (prin
ultrasunete/unde radio). Dar ar fi fost poate prea „românizat”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu