Despre ecler si alte savarine

Nu părăsesc domeniul gastronomiei, ba chiar ramîn tot în zona dulciurilor, și vin cu o întrebare interesantă: cum se face că franțuzescul “le savarin” (de gen masculin) a ajuns în română ca femininul “savarină”, dar masculinul “l’éclair” a devenit neutrul “ecler”(cu un plural despre care îmi propun să scriu în aceasta notă) ?

O justificare riguroasă a genurilor substantivelor neologice adaptate ar duce după regulile date de Academie (de ex. in GA [1966], Vol.I, p. 58-59) la faptul că ‘ecler’ este corect a fi de gen neutru, în timp ce ‘savarină’ este de gen feminin doar prin faptul ca terminația ‘ă’ a fost aleasă pur si simplu de către cel ce s-a hotarît primul sa ‘românizeze’ cuvîntul franțuzesc (aici MDA [2010] dă o sursa primei atestări scrise, dar fără an de publicare). Astfel, și l’éclair se putea la fel de bine ‘româniza’ drept ecleră. Pe de alta parte, desigur ca turcescul “baklava” era greu de adaptat la o alta variantă decît evidenta “baclava” – obligatorie cu genul feminin, dar se pare ca pentru ‘dulcegăriile’ din franceză e/era loc de variație. Mai ramîne de pus întrebarea: Cum de cele trei cuvinte au fost adaptate de români, cînd într-o limba precum engleza toate trei sînt păstrate cu grafia originala din franceza+turca? Aici este vorba doar de tendința constantă si sănătoasă (din trecut) a românei de a-și crea fondul lexical propriu prin adaptarea neologismelor, pare-se o tendință pierdută după 1990 prin avansarea ingrijorătoare a cuvintelor englezești nemodificate ce, prin exagerare, umplu dicționarele. În concluzie, este ok ca le-am adaptat pe toate trei, ca n-am ‘poluat’ limba cu accente peste e pe care oricum masa de scrijelitori de pe/prin internet nu le-ar fi pus sau le-ar fi pus aiurea, asa cum se intîmplă cu cratimele și virgulele.

Noima acestei note este pluralul substantivului ‘ecler’. Ideea mi-a fost data de articolul de aici: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38418/Voi-mancati-eclere-sau-ecleruri.html, unde domnișoara Neagu da sec varianta din DOOM2 [2005]. Aceasta este ecleruri, forma încetățenită eclere menționată de dicționarele explicative (DEX, MDA) nu este nici măcar tolerată (!) (aceasta se face prin precizarea clară a unui dublet de tipul tunele/tuneluri). Ne întoarcem la scripte, la GA (op.cit.) si GALR [2008] și constatăm ca în ‘gramatica veche’ (GA) ni se prezintă o regula aparentă sub “Observația 1” de la pag. 70 (volumul intîi), ce ar recomanda pluralul cu ‘uri’ pentru neutrele terminate la singular într-o consoana și în care accentul cade pe vocala celei de-a doua silabe (ca în ecler, paner, mîner, tunel, vîrtej, hotel, bordel, crenel, etc.). Dar, stupoare, tunele este (încă) acceptat/tolerat, iar paneruri și mîneruri nu exista pe nicăieri. Pînă și regulile pentru plural au poate la fel de multe excepții precum exemple. În ‘gramatica noua’ (GALR) pe pagina 83 din primul volum lipsește orice regulă de plural pentru neutrele neologice, asa ca norma din DOOM2 pentru ecler nu mai poate fi justificată gramatical, nici măcar a posteriori. Există deci o doza de arbitrar în stabilirea normelor ortografice (pentru mine asta confirmă că lingvistica ramîne o știință umanistă, degeaba încerc eu s-o privesc din perspectiva uneia exacte, cu reguli clare și cel mult o mînă de excepții). Ca o presupunere, ma gîndesc ca autorii DOOM2 au ales ecleruri în locul unui dublet sau a formei unice eclere doar pe baza formei recomandate de Florin Marcu în DN3 [1986] la p. 374. Forma eclere este mai simplă, are deci ‘priza’ la vulg, dar, pentru mine, nu este eronata în aceeași măsura precum pricomigdală.

Ca fapt divers, cler nu poate fi folosit drept exemplu de urmat pentru stabilirea pluralului, căci ecler, deși are doar un e in plus (bine, acel e il face bisilabic, dar doar ce-am stabilit că regula de mai sus din GA a fost eliminată la rescrierea gramaticii) la început, este numărabil, pe cînd cler nu. Surprinzător, cler apare, totuși, cu pluralul cleruri în DEX2 [1996, 1998], dar, în conformitate cu DOOM2, DEX2 [2009] repara greșeala. Am putea să-l luăm pe fler, dar și acesta este defectiv de plural, deși tot DEX2 [1996, 1998] îi dă un plural în fleruri. 

Notă suplimentară (29.12.2020): Fler și ecler provin din cuvinte franțuzești terminate în rarisimul -air (sufixul franțuzesc este de fapt -aire https://www.terminaison.exionnaire.com/grammaire-les-suffixes-f3522.html), poate de aici -uri. Imensa majoritate a împrumuturilor franțuzești terminate în sufixul -er au în limba de origine sufixul -ère, iar, dintre ele, neutrele au fără excepție pluralul în -e.

Concluzia mea: cu toate ca va vine greu, folosiți ecleruri și mai ales renunțați la tunele.

Bibliografie: tot www.dexonline.ro/surse