Mergînd și mai urmă la Scriban (SDLR mai jos, 1939, p. 181) dăm deja de o parte semificativă din răspuns: „Poate din Apă-botează, cum s'ar mai zice pin Ban. Hațeg, Maram, dacă nu din *Bogbotează, după vsl. Bogo-iavlenie, id., ori d. po- și botez. V. po- ).”
Avem deci trei variante pentru etimologie, dintr-un foc. Merg mai departe la DER (1958-1966) al lui Alexandru Ciorănescu (CDER mai jos) unde cuvîntul este tratat exact după cum urmează: „ [...] Formație artificială, din sl. Bogŭ„Dumnezeu” și botează, constituită ca sl. Bogojavlenije „Bobotează” (Miklosich, Slaw. Elem., 15) și devenită pop., prin intermediul bisericii. Această explicație este tradițională de la Miklosich, dar a fost combătut constant de Pușcariu, Dacor., I, 437 și DAR (cf. REW 570), care pledează pentru apă-botează, formă care se aude încă în anumite regiuni din Trans., și pe care o consideră a fi cea primară. Totuși, această ultimă compunere cu greu ar putea fi autentică, deoarece este lipsită de sens (totdeauna s-a botezat cu apă, și nici un alt botez nu s-a numit altfel); este mai curînd o interpretare pop. a celei dinainte.".
Citindu-l și pe Tiktin (TDRG mai jos, 1903, Dicționar Român-German, Vol. I, p. 203) găsesc forma Boboteză cu explicația „LV. (literatura veche) auch (și) Bogoiavle'nie. [...] Et. Anscheinend Zusammensetzung v. ksl. (Aparent îmbinare a vechiului slavon) bogŭ <<Gott>> u. *bote'ză (v. a boteza').”
Pentru mine apare acum firesc întrebarea cum s-a ajuns de la o sumă de variante la una singură (cea din DEX) care este și cea mai îndepărtată de forma actuală, fiindcă particula bo- din structură nu este legată nicicum de apă. Dar sigur că DEX nu este versiunea oficială pentru o etimologie , ci DELR, ajuns de-abia la primul volum (literele A-B, EAR, București, 2011). Acest dicționar dă la pagina 252 următoarea versiune apropiată de cele de mai sus. Citez: „Et. nes. (etimologie nesigură), probabil apă-botează DA, CDDE 168, REW 570, CADE, DEX // Probabil apă-botează sau <--- po- + botez SDLR; rom. *bogbotează (v.sl. Bogŭ + rom. botează) TDRG, CDER 954.”
În esență o întrebare ca „De unde vine Bobotează ?” are un răspuns un pic complicat care începe cu „Păi ar fi vreo trei variante, mie plăcîndu-mi cea cu Bogŭ”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu