De cîte ori nu auzim că „limba e un organism viu”, ca oameni retrograzi ca mine nu se pot cu adevărat împotrivi evoluției (eu consider involuție, evident) vocabularului, gramaticii, stilului și a vulgarizării graiului românesc comun/public? Uite, uneori, oamenii uită cum au apărut cele circa 175.000 de cuvinte din MDA2 2010 (2 volume, versiune contrasă după Dicționarul Academiei de 2.300 de lei și 19 volume[1]).
Ele au apărut prin invenție (derivare, copiere, adaptare, scornire, compunere etc., mai puțin important), adică unde un vorbitor (o persoană, în principiu, cu trăsături umanoide, vezi mai jos) creează un cuvînt pe care îl folosește în cea mai la-ndemînă metodă de comunicare (scrisul pe internet, doar nu credeați că vorbitul...). De-aici ajunge la alții, îl explică lor (ce semnificație i-a dat, dacă aceasta nu este evidentă), alții încep și ei să-l folosească și îl explică și ei mai departe și tot așa, pînă ajunge în scrieri jurnalistice, scrieri beletristice, deci poate deveni subiectul lingviștilor ce, în urma analizei impactului și răspîndirii într-o anumită clasă de vorbitori (sintagma din limba de lemn de brad „uzul îngrijit”), îl introduc în final într-un dicționar (de neologisme, „de cuvinte recente”[2] sau în DEX 3 – că tot „ne amenință” ILIR-ul că pînă în 2025 va ieși DEX-ul ăla din 1996 puternic rescris).
L-am analizat pe „tenistă”, inventat, pare-se, pe loc de o „fătucă de la sport”. Aici: https://thescienceinmymind.blogspot.com/2020/11/putin-si-despre-tenis.html. Îmi place cuvîntul, deși nu mi l-am însușit, în sensul că nu prea am nevoie să vorbesc/scriu despre teniste. E un neologism menit să scurteze formularea verbală/scrisă în secolul vitezei: pînă emani „jucătoare de tenis”, ai rezolvat mai ușor cu „tenistă”.
Trecem la subiect: expresia „generatorii unei (anumite) crize[3]/generatorii crizei” nu se poate reformula într-un singur cuvînt? „Generatorii” sau, și mai ambiguu, „generatori”. „Ăia au fost generatorii”. Spune ceva mesajul ăsta fără context anterior sau ulterior? Adică „V-am arătat generatorii” și pentru că nu e clar cine și ce a generat, trebuie să reiei, să explici „generatorii crizei politice din ultimele două săptămîni”. Și dacă erau doar femei, trebuia să le zici „generatoarele” și se cam subînțelege de curent electric...
Fiind deci puși în poziția „tenistei”, unde e problema ca un anumit personaj inventează (probabil pe loc, că nu părea că-l avea în vocabular anterior) un cuvînt? Este „crizator” creat corect? Da, de la „criză”, prin trecere printr-un verb din argou „a (se) criza” cu sensul de „a genera o criză” neatestat de dicționarele de argou[4], plus sufixul de agent „–tor”. Deci hăhăiala de la „peroadă” se justifică și aici? În opinia mea, nu. Herr Präsident Wardrobe a aplicat eficiența proverbială a mașinilor nemțești la spiritul limbii și a inventat un cuvînt interesant și, de ce nu, chiar necesar. Și, spre deosebire de Gogu din Severin, divorțat a 3-a oară după moartea primei neveste, ce-l inventează printre dinții-i rarefiați pe criptură cu sensul de scriptură, Herr al nostru l-a dat pe „crizator(i/ii)” la zeci, sute de mii de concetățeni în aceeași zi.
În DOOM3 este puțin probabil că am putea avea „almanahe”, „peroadă”, „succesuri”, dar în DEX3 le-am putea avea pe„tenistă” și „crizator”. Trebuie doar ca oamenii să vadă avantajul de a le folosi și acestea vor ajunge în graiul comun. Dacă nu în DEX, măcar într-o ediție revizuită a Micului Dicționar Academic.
[1] Vezi o mențiune și aici: https://thescienceinmymind.blogspot.com/2020/11/despre-propagarea-erorilor.html, dar pe 23.10.2021 trimiterea exactă pe internet este https://librariaeminescu.ro/lingvistica/dictionarul-limbii-romane-vol-i-xix-p-251147. Desigur, tot fără stoc, adică posibilitate de cumpărare.
[2] Vezi dicționarul lingvistei Florica Dimitrescu apărut în trei ediții.
[3] Se înțelege cumva „politice”, deci nu o criză de nervi sau de tuse...
[4] https://dexonline.ro/definitie/criza (josul paginii, dicționarul lui Volceanov)
