O întrebare interesantă văzută chiar azi este: „Am găsit scris <<Fă-ți exudat-ul>>" - e corect?”. Sînt două aspecte de lămurit. Partea de exprimare (folosirea cuvintelor din îndemn) și forma corectă a neologismului (termen medical) „exudat-ul”.
1. Tărîmul medical și traducerea terminologiei sale rigide în limbaj popular. Cumva ”Fă-ți hemoleucograma”, ”Fă-ți antibiograma”, „Fă-ți o biopsie”, sau chiar ”Fă-ți un test de sarcină” (că ”Fă-ți o sarcină” se interpretează mai degrabă altfel) etc. sînt pe același palier logic cu expresia de mai sus. Este vorba de o procedură medicală (analiză în limbaj popular) în care anumite lichide/părți solide din organism sînt extrase, puse la microscop, în diverse reacții chimice și rezultă niște date (valori numerice) din care oamenii cu pregătire medicală trag concluzii (unde e cazul). Avem de-a face cu o diateză reflexivă cu sens pasiv (de genul „m-am operat”, expresie tratată într-un alt articol aici pe blog) și o formulare mai neîngrijită în raport cu foarte oficiala și exacta ”Du-te să ți se preleveze și analizeze exsudatul (hop, aici anticipez punctul 2 de mai jos)”, nu se precizează care, dar în marea majoritate a cazurilor e vorba de cel faringian. Dar dacă înșiși doctorii urmează calea scurtă, de ce n-ar face-o pacienții lor sau consilierii lor?
2. Se face că dicționarele
explicative (am aici clar DN3, Marcu & Maneca, 1987, pagina 428) ni-l dau
în grafia exsudat, confirmată de DOOM
(1982) la pagina 217 și de DOOM2 (2005) la pagina 289. Deși DEX-ul, din
perspectiva unui dicționar explicativ, ne mai dă în general variante în afara normei pentru
cuvinte, pentru acesta forma fără s
din textul întrebării este neindicată (ca un fapt general, DEX-ul și celelalte
dicționare explicative nu oferă variante în afara normei ortografice pentru
termenii științifici). Deci corect ar fi fost, pentru început „Fă-ți
exsudat-ul”. Norma de articulare hotărîtă enclitică a neologismelor ne cere să le/o
atașăm pe ul sau pe a fără semn grafic (cratimă) înainte,
atît timp cît neologismul (în grafie originară și/sau românizată) are ultima
literă alta decît w, q, y. Deci norma din prezent este show-ul, brandy-ul. Prin urmare, exsudatul este varianta corectă.
3. (bonus) Etimologia imediată a cuvîntului exsudat este – conform DN3 op.cit.- franțuzescul (l’) exsudat. Dar luînd și verbul a exsuda (aflat cu trei cuvinte mai sus), găsim tot în DN3 pentru cuvîntul franțuzesc exsuder o origine latină cultă în exsudare. De fapt, să dăm direct notița de la https://www.cnrtl.fr/definition/exsuder : Prononc. et Orth.: [εksyde], (il) exsude [εksyd]. Cf. é-1. Ds Ac. 1762-1932. Étymol. et Hist. 1575 « sortir par exsudation » (A. Paré, livre XI, chap. 2, éd. Malgaigne, t. 2, p. 244). Empr. au lat. impérial exsudare « s'évaporer entièrement; rendre par suintement, dégoutter de ».
D După cum se poate intui, sper, exsudare înseamnă „a scoate/înlătura/evapora transpirația”, este format din prefixul ex- și substantivul sudare (transpirație). În română îl avem pe sudoare, pe care DEX-ul ni-l dă din latinescul sudor (deci nu este neologism), provenind la rîndul său [1] din forma *sueid-s- 'transpirație' în proto-indo-europeană, deci nu e de mirare că sudoare (dar și cu verbul înrudit a asuda) este presupus de controversatul Mihai Vinereanu [2] că provine mai degrabă din limba traco-dacă, nevenind romanii cu el peste daci după anul 100. Din păcate, nici pentru sudoare, nici pentru asuda nu avem disponibilă și opinia lui Pîrvu Boerescu, unul dintre criticii dicționarului etimologic al lui Vinereanu.
Atunci de ce scrie lumea neglijent „exudat”? Pentru că nu există doi de [s] în pronunție. Astfel, pronunția cuvîntului „exsudat” este /ek.su.'dat/ iar secvența bifonemică /k.s/ este refăcută grafic într-un „x”, nu în digraful „xs”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu