Este un articol despre istoria cuvîntului rasism, nu unul țintit socio-politic, deși am și niște argumente despre fapte curente în el. Sînt alții care pot scrie mai bine despre rasism, din toate unghiurile. Și sînt și alții care se rezumă să scrie (din capul lor) sec „Say No to Racism” în cazuri în care nu e vorba de așa ceva...
Cercetînd MDA2 (2010, Vol. II) îl găsim pe rasism la pagina 626 cu atestare la Mihail Sadoveanu, Evocări[1], Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954[2]. Etimologia imediată este cuvîntul franțuzesc racisme (MDA2, DLRM 1958, DN3 1986, DEX2 1998, DEX2 2009), dar observăm în DN3 că ni se dă spre comparație și cuvîntul rusesc rasizm (după расизм). Întrucît termenul este în principiu socio-politic, pe măsură ce ne depărtăm de perioada stalinistă de la noi, observăm schimbarea definiției lingviștilor:
· DLRLC: Teorie reacționară burgheză a inegalității raselor, emisă cu scopul de a constitui o justificare pentru dominarea și subjugarea unor popoare.
· DLRM: Teorie reacționară a inegalității raselor, emisă cu scopul de a constitui o justificare științifică pentru dominarea și subjugarea unor popoare.
· DN3: Concepție social-politică antiștiințifică și reacționară care susține ideea nefondată a inegalității biologice și intelectuale a raselor, precum și caracterul determinant, în istorie, al particularităților rasiale ale oamenilor, al luptei dintre rase.
· DEX2 1998 și DEX2 2009: Teorie social-politică care susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane.
· NODEX 2002[3]: 1) Teorie social-politică care susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane. 2) Acțiune de discriminare rasială.
· DELRA 2008[4]: Teorie social‑politică prin care se susţine inegalitatea raselor omeneşti şi dreptul rasei superioare de a le domina pe celelalte.
Constatăm că DEX-ul moldovenesc e singurul care menționează explicit cuvîntul discriminare, un rasist fiind un adept al rasismului, deci cineva care discriminează rasial. Chiar și în absența mișcării sociale de factură recentă și agresive din punct de vedere mediatic „Black Lives Matter”[5], se încetățenește în accepțiunea mondială că discriminarea este doar căte persoanele cu pielea de culoare închisă/neagră, argumentul fiind că atrocitățile din ură rasială au fost de-a lungul multor sute de ani îndreptate doar către negri (cu moși-strămoși în Africa) sau, în general, persoane cu pielea închisă la culoare. Deci rareori rasismul și rasiștii fac discriminare către alte rase, deși semnificația din prezentele și trecutele dicționare românești nu se referă (încă) strict la rasa neagră.
Subiectul rasismului este atît de sensibil azi, încît însăși menționarea cu scop de identificare a unei persoane prin culoarea pielii este catalogată, din punctul meu de vedere în mod odios, drept un act de rasism, adică de discriminare[6]. Cineva chiar spunea: „e rasism nu cînd crede majoritatea, ci cînd consideră cel/cei vizat/ți”. Ceea ce e, nu-i așa, un exemplu în care minoritatea (cei vizați și cei ce le împărtășesc afrontul) are un tratament discriminator la adresa majorității, negîndu-i opinia sau chiar dreptul la opinie...
Nu știu cum va arăta definiția lui rasism în DEX3 ce va apărea în următorii ani, dar timpurile curente sînt – pentru mine - deja absurde prin a cere oricărui individ controlul maxim al cuvintelor ce îi ies pe gură sau în scris. Că imediat capeți prihana de rasism. Cei ce pun aiurea eticheta de rasist/rasism nu sînt cu nimic mai presus decît prea-sensibilii „fulgi de zăpadă” ai vremurilor pe care le trăim: https://en.wikipedia.org/wiki/Snowflake_(slang)#Generation_Snowflake .
Pentru unii încă inocentul „negru” (facînd referire la o persoană) se adaugă la lista de cuvinte tabu (cum ar fi evreu[7], țigan, naționalist), deși alb sau galben cred nu are nici o problemă. Că vocabularul nostru este plin de termeni de la ușor la foarte jignitori pentru fiecare cuvînt din acesta impus tabu e una, să fii acuzat că îi discriminezi prin menționarea culorii pielii e pentru mine altceva. Că omul ăla se simte jignit că i-ai spus, „tu ăla negru, vino încoa!’” e strict problema lui, pentru mine ar fi, eventual, de schimbat prea familiarul ăla, ce ne vine de multe ori ca un automatism verbal. Dacă între 10 negri titulari în echipa de fotbal a Franței ar fi doar Antoine Griezmann și, pur și simplu, ai un lapsus cu privire la numele lui și îi zici „yo, white guy, come here” chiar l-ai discrimina, chiar l-ai pune lîngă sclavii de pe plantațiile de bumbac? Referindu-te la naționala de rugbi a Noii Zeelande și neștiind de unde vine „All Blacks”[8], ești un rasist mizerabil, nu? E singura concluzie în ton cu vremurile ăstea alunecoase, zic eu.
În final, Radu Paraschivescu, invitat fiind la un post de televiziune dedicat sportului, ne spune că e o diferență între „ăla negru” și „negrul ăla”. Eu cred că da, dar nu în sensul lui: pentru mine sînt două situații diferite ale aceleiași pseudo-probleme, anume identificarea unei persoane dintr-un grup, făcută, dios mio, după culoarea pielii, nu după aia a gecii, a uniformei de serviciu etc. În primul caz într-un grup de mai multe persoane este doar un negru, pe cînd în al doilea sînt mai mulți negri (eventual pe lîngă albi sau asiatici) și te referi în mod precis la unul dintre ei. Dacă maestrul sugera că „negrul ăla” ar putea fi mai delicat (spre jignitor, rasist) decît varianta „ăla negru”, e opinia lui, dar pesemne că se gîndește că „negrul” este o etichetă de inferiorizare în context social, istoric, nu una de culoare a pielii. Îmi permit să nu fiu de acord cu domnia sa. În inocența mea, cred că, în româna pe care o vorbim, dacă cineva vrea cu tot dinadinsul să fie rasist, nu „negru”, „alb”, „galben” ar fi cuvintele folosite, ci altele care încep cu „c”, „m”, „g” și așa mai departe.
[1] În 1954, deja îl aveam (glumind) pe Sadoveanu 2.0, adică varianta comunistă.
[2] Citatul exact apare în DLRC: „Foarte puțini dintre tinerii scriitori de atunci se lăsau ademeniți de trîmbițele rasismului”. După cum se exprimă „Ștefan cel Mare al literaturii române”, pare-se că acest cuvînt era deja cunoscut în rîndul cititorilor săi.
[3] NODEX = Noul dicționar explicativ al limbii române, Ed. Litera Internațional, 2002 = „DEX-ul moldovenesc”.
[4] Dicționar explicativ al limbii române de azi, Ed. Litera Internațional, 2008.
[5] Traducere din limba engleză: „Viețile negrilor contează”.
[6] Cu sensul din DEX2 2009: Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente nelegitime. ◊ Discriminare rasială = segregație.
[7] Cineva mi-a spus că sînt rasist că am menționat despre un magnat media că ar fi evreu. Deși evreu n-are nici o legătură cu vreo rasă, sau discriminare rasială. Puteam spune iudeu, tot aia. Puteam spune jidan, dar m-aș fi făcut vinovat de o jignire, ceea ce nu îmi propuneam.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu