Dezvăluie-ne subiectul, te rog!

 

În grupul din rețeaua de socializare virtuală Facebook^© numit Gramatica Limbii Române am lansat pe 06/12/2021 un sondaj cu o întrebare aparent inocentă:

În conformitate cu regulile gramaticii clasice și ignorînd subiectul logic, într-o propoziție putem avea:

a)      Nici un subiect gramatical – 2 voturi pînă pe 15/12/2021, 0 UTC.

b)      Un singur subiect gramatical - 34 de voturi pînă pe 15/12/2021, 0 UTC.

c)       Două sau mai multe subiecte gramaticale – 1[1] vot pînă pe 15/12/2021, 0 UTC.

d)      Nu știu, nu-mi pasă, nu răspund – 4 voturi pînă pe 15/12/2021, 0 UTC.

Cei care au dorit să participe la sondaj au fost în proporție covîrșitoare (34/41 ~ 83%) în favoarea variantei cu un subiect. Doar unul. Cei ce-au ales „nici un subiect gramatical” propun să fie excluși din discuție din motivul următor: nu este clar dacă s-au gîndit fie la propoziții neanalizabile („Mihai?”, ”Da!”)[2], fie la propoziții în care subiectul există, dar lipsește din exprimare (el poate fi inclus[3], subînțeles[4], impersonal[5], sau nedeterminat[6]). Printre cei ce-au ales varianta b), cu un singur subiect, se numără și profesori de limba română, iar un gramatician de la ILAR (ce s-a abținut de la vot) precizează chiar sub sondaj: „Subiectul este unul singur, dar pozițiile pe care le poate ocupa în structura propoziției sunt multiple. Asta o dovedesc, de pildă, structurile cu subiecte expletive din limbile germanice (engl. There came a man) și structurile cu subiect discontinuu (ro. Ei au venit toți).” Varianta românească aleasă de dumnealui are subiect reluat (GA II 66, vol. II, p. 91-92), cînd se consideră că propoziția are doar un subiect (Ei) ce se reia prin pronumele toți, la nivel semantic Ei au venit toți și au venit toți/toți au venit fiind identice. Este posibil (dar nu obligatoriu!) ca singura persoană ce-a votat varianta c) s-o fi ales din aceste considerente sau, pur și simplu, să fi luat subiectul multiplu drept mai multe subiecte în aceeași propoziție, sau să nu fi fost atent c-am exclus subiectul logic, în fine, ..., speculații neimportante în absența justificării explicite a alegerii în secțiunea de comentarii. Cu aceste excluderi, rămîn eu și cu cele 34 de voturi, adică:

Bun, și atunci care este rostul sondajului și acestui articol?

Ce distinge o propoziție de o frază este numărul de predicate (să mergem simplificat cu doar PV și PN cu verb copulativ + NP). Astfel, despre „Mihai a venit” spunem c-avem o singură propoziție, pe cînd în „Mihai a venit ș-a plecat în aceeași zi” spunem c-avem o frază formată din două propoziții. În sintaxa clasică (GA II 66[7]), se consideră că PV se exprimă prin verb la mod personal (Bejan, op.cit., p. 286), iar modurile personale sînt considerate moduri predicative ale verbului, în timp ce modurile nepersonale (infinitivul, gerunziul, participiul și supinul) se consideră nepredicative. Necunoașterea acestor aspecte face ca un exercițiu (încă) standard în gimnaziu după normele gramaticii clasice (analiza sintactică a unei fraze prin despărțirea în propoziții și determinarea felului și dependenței propozițiilor una de cealaltă) să nu se poată face deloc corect. Sper că deja intuiți ce urmează.

Să-l cităm pe Sadoveanu prin intermediul articolului Sintaxa Gerunziului Romînesc, de Matilda Caragiu, Studii de Gramatică, Vol. lI, 1957, p. 61:

Odată, venind noi de la Piatra ... ne-au ieșit înainte oameni mînjiți pe obraz cu funingine.

După regulile menționate mai sus, avem de-a face în mod explicit cu o singură propoziție, căci doar „au ieșit” are funcțiune de PV, fiind singurul verb la mod predicativ, anume indicativ. Sîntem astfel în ipoteza sondajului, deci putem întreba: cîte subiecte are propoziția? Are două, nu? „Noi” ca subiect al gerunziului nepredicativ venind și oameni ca subiect al indicativului predicativ au ieșit (întrebarea „cine efectuează acțiunea?” pusă verbului).

Asta spune și d-na Caragiu op.cit., asta spune și GA II 66, Vol. II, p. 88, deci asta spune și Bejan, op.cit. p. 283, în final, asta spune și Rodica Zafiu în GALR 08 (gramatica modernă a limbii române), Vol. I, p. 525: „În multe dintre utilizările sale sintactice, grupul verbal al gerunziului poate avea subiect propriu (exprimat sau neexprimat, vezi II. Subiectul) necontrolat de verbul regent, alcătuind astfel o construcție gerunzială, care echivalează cu o propoziție subordonată”.  

Lăsăm gerunziul deoparte și mergem la infinitiv, acolo unde luăm un exemplu din Creangă, citat de GA II 66, Vol. II, p. 88:

Vine vremea de a pricepe omul ce-i bine și ce-i rău.

În concluzie, pentru o formulare completă a întrebării din sondaj ce exclude propozițiile neanalizabile, respectînd regula din sintaxa clasică conform căreia modurile infinitiv și gerunziu nu sînt predicative, există propoziții formulate corect cu cel puțin două subiecte. Putem avea și trei în: Venind Mihai la 4 și plecînd Vasile la 5, ora aia ¹ / [[în care]] am stat toți trei de vorbă ² / a fost foarte utilă ¹/. Varianta corectă a sondajului este deci c).

 

 

 

---

[1] Ca ironie, singurul vot aici a fost al unui utilizator cu un cont ascuns.

[2] Aici este eroarea mea în formulare, trebuia sa spun clar că propozițiile neanalizabile se exclud.

[3] Mîncăm ciorbă.

[4] A venit Mihai. N-a stat mult ș-a plecat iar.

[5] Plouă. Aici GA II 66 consideră că subiectul lipsește (Vol. II, p. 94). Bejan, op.cit., consideră că are subiect, unul impersonal.

[6] Bate la ușă (GA II 66, Vol. II, p. 93).

[7] Schematizată bine de Bejan (Bejan, D., Gramatica Limbii Române. Compendiu, Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1996).